Oscilatorul





S-a demonstrat de ceva vreme ca nu exista perpetuum mobile. Asa cum nici viata nu e vesnica. As compara, mai bine, viata cu un oscilator, acea greutate agatata de un suport si supusa unei forte ce-o face sa se miste. Sau cu o bila de plumb agatata de un fir de sarma. Supusa unei forte intr-un mediu inchis, acea bila va oscila in sus-stanga, apoi jos, apoi sus-dreapta, dar niciodata, in conditiile spuse mai sus, bila nu se va intoarce in acelasi loc deoarece forta nu va mai avea aceeasi intensitate, in ciuda inertiei. Cu toate astea, daca acele conditii initiale pastrate sunt “deranjate” si intervin alte forte, e posibil ca bila sa mai ajunga o data in acelasi punct (dar, precum spune zicala, ulciorul nu merge de multe ori la apa). Ce voiam sa spun cu asta? Viata e asemenea unui oscilator, oricat am incerca sa pastram anumite conditii, nu se va intampla. Ca se va nimeri ca in stanga sa fie bine, in dreapta la fel, la revenire s-ar putea totusi sa nimerim peste rau. Si-o sa vrem sa ne intoarcem. Cu un anume ajutor, avant, sut in fund sau ce vreti voi, s-ar putea sa reusim. S-ar putea sa mai reusim sa ne si agatam de ceva, sa ramanem acolo o vreme. Dar apoi, sub influenta altor forte, vom reveni iar in procesul oscilatiei. Asta pana cand energia se va fi consumat si fenomenul va fi oprit.

0 comments:

Post a Comment