Umor englezesc de fix 6,99 lei.

Nu-mi sta in obicei sa recomand carti. Aici riscul e chiar mai mare decat de a recomanda cuiva un instalator sanitar care sa il transforme pe bietul om in Noe, fortandu-l sa se refugieze pe sifonier cu pisica, hamsterii si broasca testoasa in brate sau a-l trimite la un mecanic auto, c-ai auzit tu ca ar lucra bine si ieftin. Fiindca instalatorii sanitari care nu traznesc a vodca ieftina la 9 si-un sfert dimineata si mecanicii auto care lucreaza si bine si ieftin sunt ca duhul din lampa sau pestisorul de aur : implinesc doar 3 dorinte si, poftim belea !, tu ai ajuns al 4-lea. Sa fac recenzii, iar nu imi permit. Sunt anumite lucruri in viata pe care imi face placere sa le impart cu cei care doresc. Ma consider un tip generos. Nu “prost de bun” cum zice mama, ca, de !, e mama si rolul oricarei mame pe fata pamantului e sa isi vada progeniturile ca fiind cele mai … si mai … dintre toate fiintele din mezozoic incoace, dar nici vreo chitra de om nu-s. Dar impresia pe care o carte mi-o produce face parte dintre lucrurile pe care, in mod ciudat, le includ la capitolul „intimitati” si astea chiar nu sunt dispus sa le impart cu nimeni. Intre mine si fiecare carte citita se infiripa un dialog aproape de limita schizofreniei. Ea imi spune anumite lucruri, eu ii spun ce parere am. Dialogul se poarta in soapta, fiindca nu vreau sa risc un tratatment pe baza de Plegomazin. De aceea, atata timp cat nu sunt rapit, tinut nemancat si-amenintat cu smulgerea unghiilor, nu spun nimanui ce-am inteles eu lecturand o anumita carte. Am sa va spun insa ca aseara mi-am (mai) cumparat (inca) o carte. La pret redus, 6,99 lei, din seria “Rasul lumii” a Editurii Humanitas. De la Kaufland. Mai erau niste titluri din aceeasi serie, cam 4-5, dar raionului de carti i-a venit randul abia dupa ce cosul si portmoneul se certau deja pe tema valorii fiecaruia. Asa ca am ales doar “Au furnicile sfincter ? si alte 101 intrebari la fel de ridicole” (Jon Butler, Bruno Vincent). Si fiindca am zis ca nici nu comand, nici recomand si nici nu fac recenzii, va ofer un scurt fragment din carte, urmat la final de un print screen al copertii IV, acolo unde editorul a scris pe foarte scurt cate ceva despre ea : “Care a fost cel mai bun lucru inainte de painea feliata ? Simone Taylor, Londra Picioarele de lemn, berea neagra, a doua nevasta, Biblia in versiunea regelui Iacob, podurile metalice, executiile publice, ghinda calda la teatru, Podul Londrei si sanii reginei Ana fac parte dintre lucrurile care, in decursul timpului, au fost definite ca fiind “cel mai bun din … incoace”. Numerosi alti termeni de referinta se gasesc la eseisti, memorialisti si jurnalisti ca fiind “cel mai rau din … incoace” : ciuma, tarfele galeze, ticalosul de Cromwell, Franta, francezii, tot ce este francez, tot ce este german (tot ce este strain, de fapt), impozitul pe ferestre, Revolutia Industriala si, in celebra formulare a lui Pepys, “legea impotriva sodomiei”. Terry GRAITE, Holyhead, TARA GALILOR Noi, cei din societatea Cel Mai Bun Din … Incoace, am petrecut ani de zile incercand sa gasim ceva cu care sa inlocuim painea feliata ca punct de reper pentru lucrurile bune. Speram ca mijloacele precum rubrica de fata sa se bucure de recunoastere, pentru ca lumea sa inceapa sa numeasca diverse alte lucruri drept “cel mai bun din … incoace”. Iata o selectie a variantelor noastre actuale : pungile de cafea resigilabile, dopurile de tip suzeta de la sticlele cu apa, bancomatele, optiunea recall e-mail din Microsoft Outlook, Snake II, DVD player-ele pentru toate regiunile, miercurea Orange si careul gigantic de cuvinte incrucisate pe teme de cultura generala din Daily Telegraph. Jeremy SHRIMP, Societatea Cel Mai Bun Din … Incoace, LAND’s END Ca presedinte mazilit al societatii Cel Mai Bun Din … Incoace, la vederea sugestiilor facile ale domnului Shrimp, m-am gandit ca ar fi relevant pentru cititorii dumneavoastra sa vada si alte lucruri care au fost luate in considerare de aceasta organizatie jalnica : avionul Concorde, Garry Glitter, gadgetul, casetele audio, Madonna in filme, egarii, spam-ul, Tony Blair, linia de metrou Northern, radioul pe unde medii, vinul la cutie, modernismul, postmodernismul si Cupa Cupelor. Devine astfel limpede cat de trecatoare este atractivitatea fiecaruia dintre aceste lucruri. In timp ce painea feliata ne ramane, la fel de utila ca intotdeauna. Jonathan RADIOHEAD, Societatea Al Doilea Cel Mai Bun Din … Incoace, Boulder, COLORADO Ca fost brutar de profesie, intrebarea mi s-a parut foarte interesanta. Cel mai bun lucru, inainte de painea feliata, a fost acela de a avea o paine obisnuita, nefeliata si zece nenorocite de degete intregi. Harry NOEL, West Tittering, SHROPS“ La final, fiindca azi am o zi mult mai lejera si am timp pentru dialog ase ca ne putem conversa in voie : voua va vine in minte vreo intrebare ridicola careia sa incercam sa ii gasim raspunsul adecvat ? :roll: